Continuăm programul de vizitare a școlilor generale din regiunea Iringa. Săptămâna trecută, pe 5 mai, am vizitat Parohia Sfânta Irina din Mkoga, cu prilejul sărbătoririi hramului bisericii – Sfânta Mare Muceniță Irina. Marți, 12 mai 2021, am reușit să ajungem iarăși în satul Mkoga. De data aceasta, am programat o întâlnire cu profesorii și elevii Școlii Generale. O parte dintre ei sunt deja botezați și merg la slujbă la biserica din sat. Biserica a fost construită chiar vizavi de școală.
Clădirea este destul de mică pentru cei 325 de elevi care învață aici. Sălile de clasă nu sunt suficiente, motiv pentru care o parte dintre elevi fac cursurile „în aer liber”. Elevii stau așezați pur și simplu pe nisip, pe sub copaci, cu caietele direct pe jos. Bineînțeles că și uniformele lor sunt foarte rupte. Se văd în fotografii și tăblițele pe care le folosesc în lipsă de caiete.
Ați observat, poate, în poze, și sapele care stau lângă bănci și, desigur, vă mirați. Și noi ne-am mirat în urmă cu ceva ani, văzând lucrul acesta. Acum, pentru noi e o imagine obișnuită faptul că dimineața, elevii care merg spre școală, au în mâini câte o sapă. Cei mici au săpițe cu coada foarte mică, cei mai mărișori au coada sapei ceva mai mare și așa mai departe. Asta, pentru că înainte de cursuri, ei trebuie să sape și să adune buruienile de pe potecile din jurul școlii. Cei care nu merg la sapă trebuie să adune lemne pentru foc și să vină la ore cu ceva vreascuri. Nu e deloc ușor.
Și aici copiii sunt săraci. Am făcut deja o listă cu cei mai săraci copii și, în curând, vom pregăti și uniformele și încălțămintea de care au mare nevoie. Am oferit copiilor rucsace, caiete, creioane, pixuri și, ca o mică mângâiere, biscuiții și bomboanele atât de dorite. Am cumpărat și porumb pentru cănița de cir pe care o primesc elevii la școală.
